Modele de jurnale personale

Modelele scoase de firme cu renume, pot fi foarte aprécier de un colectionar, mai ales daca au anumite insemne si logo-URI. Modelele pot fait à la main folosi si alte tipuri de Coperta confisquer DIN diverse materiale: lemn, matériel de sac, aracet si hartie etc. Unii autori de jurnale consideră că Jurnalul pe care îl țin e un prieten de l`ONU de la nume. Célébration Anna Frank, fetița evreică ce a supraviețuit Ani de zile în ascunzătoarea unei case DIN Amsterdam, își botezase Jurnalul “Kitty”. Jurnalele au un efect psihologic foarte puternic și îi DAU autorului senzația unui public, a unui spațiu Personal, Protector, sau a unui ascultător, chiar Dacă în cele mai multe cazuri cel Care îl scrie este și singurul Cititor al jurnalului. În Limba română, jurnaliste (spre exemplu Jurnalul unui jurnalist fără Jurnal, titlul celebrului Jurnal al lui I. D. Sîrbu, délivré postum) circulă în paralel cu un Barbarism, diarist, calchiat DIN limba franceză și folosit, între alții, de Eugen Simion. Este posibil ca acest Termen să se extindă și să devină un Termen Generic pentru autorul de jurnale. Jurnalele pot fi divizate în Linii mari în Două categorii: intime și anecdotice. În prima catégorie pot intra jurnalele lui Amiel, Shelley, Benjamin Constant, Lev Tolstoi, Franz Kafka și André Gide, în CEA de-a doua cele ALE lui Samuel Pepys, sau Thomas Creevey Seitz este directorul Deutsches Tagebucharhiv, arhivele nemţeşti de jurnale intime, la Emmedingen, un oraş DIN Pădurea Neagră. “Primim des lucruri de genul acesta”, comentează El. de Când Frauke von Troschke a creat acest Centru de arhivare, în 1998, mai mult de 200 de jurnale intime sosesc aici Annual, şi chiar din partea unor persoane încă în viaţă.

Jurnalele trebuie să răspundă doar la Două criterii: să fie scrise în germană şi să nu fi fost publicate. Jurnalul lucidităţii, Al aratat despre viaţă şi moarte, artă şi literatură al unei personalităţi compliquer Care avea horrible de multe de spus despré anturaj si despre propria-i fiinţă. O carte despre maturizare şi despre Ispita Marilor întrebări. “Sunt Atât de tristă, Atât de tristă. Sufăr fără cauză. O suferinţă nebună pentru nimic concret. Mi-e rău, mĂ Torturez, mĂ zvârcolesc! (vreau Cartea!) 5. Jurnalele Monicăi Lovinescu von Troschke a creat aceste arhive după ce le-a vizitat pe cele ALE micului oraş italien Pieve Santo Stefano, constituite în 1984.



Comments are closed.